Tinovul Mohoș face parte din situl Natura 2000 Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana (ROSCI0248), care cuprinde două rezervații naturale: Tinovul Mohoș și Lacul Sf. Ana.

Despre Tinovul Mohoș
Există un crater dublu în partea centrală a Munților Ciomad. La o înălțime de aproximativ 100 de metri deasupra craterului Sfânta Ana, care este învecinată de Muchia Lacului, la 1050 de metri altitudine se află Tinovul Mohoș, un crater de aproape 80 de hectare. Eroziunea descendentă a Apei Roșii, precum și lucrările de drenare efectuate la începutul secolului trecut în 1908, au accelerat stoparea cascadei de patruzeci de metri de pe marginea tivonului.

Craterele sunt înconjurate de legenda lacului Sfânta Ana:
„Cu mult timp în urmă, în locul lacului, un munte înalt se uita câtre cer, iar deasupra muntelui se afla un castel. Chiar în fața acestui castel, se afla un alt castel, deasupra peșterii Puturosu. Cele două castele erau stâpânite de doi frați, care erau mai mereu în competință, și cârora le plăcea să-și chinuie poporul.
Într-o zi, stăpânul Castelului Puturosu a câștigat la cărți o trăsură de aur cu șase cai și a fugit la fratele său să se mândrească. Acestuia i-a promis că o să-i dea castelul și toată averea sa, dacă se va întoarce cu șase cai mai frumoși în Castelul Puturosu.
– Vin cu doisprezece! – a strigat fratele său. Apoi și-a trimis servitorii, să aducă cele mai frumoase fete din țară și a ales cele mai frumoase doisprezece dintre ele. Cea mai frumoasă fată se numea Ana.
Când pornise la drum, a prins fetele lângă trăsură și a început să le lovească cu biciul. Pe spatele Anei curgea sângele și a blestemat stăpânul crud. Însă blestemul s-a adeverit, pământul s-a deschis sub ei, a început să cutremure, iar castelul s-a prăbușit. În locul castelul s-a format un lac pe care doisprezece lebede pluteau. Ajungând pe țărm, s-au scuturat și au redevenit fete. Unsprezece din ele s-au întors în sat, dar Ana a rămas acolo. A construit o capelă pe malul lacului și a locuit aici în rugăciuni tăcute. Povestea Anei a ajuns în țări îndepărtate, capela a devenit un loc de pelerinaj și azi mulți credincioși vin să o viziteze. Oamenii au numit lacul Sfânta Ana după fată sacră.”

Tinovul Mohoș este renumit nu numai în Bazinul Carpatic, ci este una dintre cele mai pitorești mlaștini din lume. Tivonul, cu peste 11 metri grosime se înclină ușor către est, nord-est, așa cum ne arată și urmele de precipitații sau topiturile de zăpadă. În partea centrală, ele ne amintesc de tundră.
„Vegetația este dominată de mușchiul de turbă și doar câteva specii florale care s-au adaptat la mediul extrem de sărac. Tinovul este înconjurat de o vegetație variată. În partea de sud găsim arinul negru, iar partea de nord și est este asociat cu afinele de pădure. În tivon cel mai des găsit este pinul de pădure, dimensiunile căruia devine subțire pe măsură ce ne îndreptăm spre interior din cauza stratului din ce în ce mai grosă de mușchiului de turbă, ceea ce împiedică creșterea și dezvoltarea acestuia.” (Ibolya Jánosi)

Pe țărămul lacului, întâlnim roua cerului (Drosera rotundifolia) și o altă specie a roua cerului, din acelați familie (Drosera obovata) una din puținele plante carnivore ce pot fi întâlnite și în România. Planta consumă aproximativ 50 de insecte pe an. Poate fi ușor recunoscută după florile de culoare albă și frunzele, care au pe suprafața lor numeroși peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Perișorii, numiți și tentacule, secretă substanțe lipicioase care se adună sub forma unor picături strălucitoare de rouă, de unde vine și denumirea plantei. Frunzele sunt dispuse sub formă unei rozete bazale. O insectă care se așază pe o frunză a acestei plante se lipește de sucul lipicios al perilor maciucati. Perii se încolăcesc în jurul insectei și secretă un material lipicios, abundent, care sufocă insecta. Ea este apoi digerată de anumite enzime proteolitice timp de câteva zile, din insectă rămânând doar scheletul chitinos. Enzimele degradante de proteine funcționează cel mai bine în medii acide, motiv pentru care Tivonul Mohoș este un spațiu preferat de câtre roua.

Botanistii consideră răchițeaua (Vaccinium oxycoccos), rozmaringul ruginiu (Andromeda polifolia), pipirigul-cerbilor (Scheuchzeria palustris), gălbășoara de turbărie (Lysimachia tyrsiflora) și roua cerului (Drosera sp.) rămășițele epocii glaciale din Mohoș. Alimentarea cu apă din tivon este asigurată pe deplin de precipitații. Perioadele de secetă au un impact negativ asupra vieții sălbatice. Acestea au evidențiat prin atacurile de gândaci ce distrug păduriile de pini.
În craterul tânăr sub Lacul Mohoș, nașterea lacului Sfânta Ana a avut loc cu aproape zece mii de ani în urmă. În partea de jos a craterului vulcanic, pietrele s-au transformat prin efectul gazelor ascendente, s-au format minerale din argilă, din care s-a format stratul de barieră de apă. Stratul de argilă din partea de jos a craterului a capturat apa de ploaie și a format craterul.

Despre traseu
Tinovul Mohoș este situată la 55 km de Miercurea-Ciuc, la 48 km de Sfântu Gheorghe și la 33 km de orașul Târgu Secuiesc. De pe drumul național DN12 (Miercurea – Ciuc – Sfântu Gheorghe), prin satul Bixad pe drumul județean 113 se poate ajunge ușor la tinov. Din direcția Târgu Secuiesc se poate ajunge de pe drumul național DN113.
Cel mai cunoscut traseu la Tinovul Mohoș pentru drumeție începe din Băile Tușnad, este de aproximativ 5,2 km și se poate ajunge în aproximativ 1,5 ore urmând traseul marcat de o cruce roșie. Din satul Lăzărești distanța este de aprox. 10 km, care se poate face în 3 ore de mers pe jos, urmând crucea roșie, apoi crucea albastră până la Tinovul Mohoș.

Din Băile Tușnad:
Traseul pornește din spatele hotelului Tușnad, trece prin izvoarele Mikes și Apor și ajunge la marginea pădurii. Aici drumul pavat se termină și traseul continuă pe o cale forestieră bine bătută. După aproximativ 10 minute de mers pe jos, crucea roșie și punctul roșu se bifurcă. Traseul marcat cu cruce roșie duce la situl Natura 2000 Tinovul Mohoș – Lacul Sfânta Ana. Este o tură minunată în pădure, recomandat de început la orele 9-10, astfel încât să fie timp necesar pentru odihnă, pentru a gusta cozonac tradițional secuiesc, kürtőskalács, și a vizita Tinovul Mohoș.
Înainte de pornire merită umplut flaconul cu apă din izvorele Mikes și Apor. La început nu există fluctuații semnificative la nivelul drumului, dar la un moment dat traseul devine abrupt, după care începe serpentina. La capătul serpentinei, vom vedea un panou, cu o masă în fața ei, unde vă puteți relaxa și veți continua la dreapta după semnul indicat. Aici drumul va coborî pe o pantă. Traseul este drept și, în cele din urmă, duce la o pășune, de unde se vede Tivonul Mohoș, adăpostul/cabana Sfânta Ana și parcarea. Acesta este locul unde puteți ajunge cu mașina din satul Bixad.
Tinovul Mohoș se poate vizita cu ajutorul unui ghid în ture organizate. Pentru vizitele periodice în grup, vă rugăm vizitați punctul de informare de la marginea drumului.

Băile Tușnad/Din apropierea hotelului Tușnad (700 m) – Cabana Sfânta Ana (1065 m) – Tivonul Mohoș (1050 m) – Băile Tușnad/Din apropierea hotelului Tușnad (700 m) – traseu de drumeție:
Marcaj: cruce roșie până la marginea craterului vulcanic (adăpost/cabană).
Durată până la tinov: 1,5 ore (1 oră de mers, 30 de minute de odihnă). Timpul petrecut acolo depinde de turist/grup, poate dura mai multe ore.
Durată înapoi în oraș: 1-1,5 ore. Se poate întorce în oraș pe mai multe rute, dar cel mai cunoscut este traseul marcat cu crucea roșie. Mai multe informații despre alte căi găsiți aici.
Distanța de parcurs: 5,2 km.
Pantă: 6,7%.

Ruta are o dificultate medie, disponibilă în toate anotimpurile, deși în timpul iernii poate deveni periculoasă din cauza zăpezii și riscul de alunecare de zăpadă. Este recomandat pentru turiștii cu o pregătire fizică bună.

Sursă
Baza de date a Organizației GeoEcologice ACCENT
Jánisi Cs., Berszán J., Péter É., Szabó Á. 2018. Barangolás a Szent Anna-tó környékén. EKE-bakancs sorozat, 7. kötet. Kiadta az Erdélyi Kárpát Egyesület és az Erdélyi Gyopár.